This page has been translated from English

Demons şi Nephilim

Capitolul 4 - Demons

Acum, că ne-am acoperit îngerii căzuţi, ne vom acoperi demoni. Unii oameni cred că demonii sunt îngeri căzuţi, dar Biblia în mod repetat, demonstrează că există diferenţe clare între ele.

Îngerii căzuţi sunt numiţi "fii ai lui Dumnezeu, zei, puteri, principate, autorităţile, dominioanele, oştirea cerurilor". Îngerii sunt, în general, în mod repetat, demonstrat de a provoca vise şi viziuni, prin care acestea interacţionează cu oamenii şi să livreze un mesaj de la Dumnezeu. De asemenea, ele apar într-un mod trupesc aratand ca bărbaţi, şi să interacţioneze cu oamenii în acest fel, fiind văzută ca având un corp. De îngerii căzuţi, se face clar faptul că există un anumit fel ar trebui să-i mustre, şi anume cere lui Dumnezeu să facă acest lucru, şi nu face acest lucru personal.

"De asemenea, de asemenea, aceste [murdare] defileu visători carne, dispreţuiesc stăpânirea şi batjocoresc dregătoriile. Cu toate acestea, arhanghelul Mihail, când a luptat cu diavolul el în litigiu cu privire la trupul lui Moise, nu cutezau aduce o acuzaţie împotriva lui balustradă, dar a spus, Domnul să te mustre "Jude 1:8-9.

"Dar mai ales cei care trăiesc după trup în pofta de necurăţie, şi dispreţuiesc guvern. Prezumţioşi [ele sunt], selfwilled, ei nu se tem să vorbească de rău de demnităţi. Întrucât îngerii, care sunt mai mari în putere şi s-ar putea, nu aduce balustradă acuzaţie împotriva lor înaintea Domnului. "2 Pet 2:10-11

Şi Isus însuşi ne-a dat un exemplu de rezistent la Satana, un înger căzut, folosind scripturi în Matei 4 si Luca 4.

Pe de altă parte, Demonii sunt adesea numite "cei răi, duhuri necurate, rele" şi sunt menţionate în mod obişnuit în legătură cu cineva care este demonizat, şi demon vorbeşte prin acea persoană. Demonii nu apar într-o formă trupească în sine, ci interacţiuni cu ele implică întotdeauna un organism de o persoană sau un animal care lucrează prin intermediul. Isus a făcut clar faptul că credincioşii au fost date de către autoritatea de Isus să arunce demoni în Numele Lui.

Matt 10:1 "Şi după ce a chemat la [el] pe cei doisprezece ucenici, le-a dat putere [împotriva] duhurile necurate, să le scot, şi pentru a vindeca toate felurile de boli si tot felul de boli." Matt 10:01

Luke 10:17,20 "Apoi, cei şaptezeci întors cu bucurie, zicând:" Doamne, chiar şi demonii sunt supuse la noi în Numele Tău ... Cu toate acestea, nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vă sunt supuse, ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt înregistrate în ceruri. " Luca 10:17,20

"Şi aceasta a făcut mai multe zile. Dar Pavel, fiind întristat, se întoarse şi a zis duhului, îţi poruncesc, în numele lui Isus Hristos pentru a ieşi din ea. Şi a ieşit aceeaşi oră "Faptele Apostolilor 16:18.

Există diferenţe esenţiale practice în modul în care ni se spune pentru a lupta împotriva demonilor spiritual comparativ cu îngerii căzuţi, ca şi creştini. Suntem dat instrucţiuni diferite pentru fiecare. Există o importanţă practică implicate în înţelegerea faptului că demonii şi îngerii căzuţi nu sunt la fel, şi ne-am instrucţiuni diferite pentru modul în care suntem pentru a practica război spiritual împotriva fiecăreia dintre ele. Între aceasta şi termenii diferite folosite pentru a se referi la fiecare, şi descrieri diferite de modul în care acestea interacţionează cu fiecare atac sau oameni, devine clar faptul că demonii nu sunt creaturi fel ca îngeri căzuţi.

Ştim toţi îngerii au fost făcute în prima zi a creaţiei, şi sunt numite oştirea cerurilor, şi până la sfârşitul zilei a 6-a Biblia spune că Dumnezeu a terminat crearea cerurilor şi a pământului şi toate gazdele. Cu toate acestea, demonii nu sunt numite gazdă a cerului, un termen care se referă întotdeauna la îngeri, astfel încât nu se poate presupune că demonii au fost create împreună cu îngerii.

Pentru a înţelege de unde a venit de la demoni, trebuie să înţelegem câteva lucruri mai întâi despre Isus Hristos, şi despre reproducerea umană.

Isus Hristos a fost singurul Fiu al lui Dumnezeu, Biblia ne învaţă şi el a fost atât om pe deplin şi pe deplin lui Dumnezeu. Isus Hristos a fost conceput de către Duhul Sfânt, care este Dumnezeu, şi Tatăl lui Isus este Dumnezeu Tatăl, şi Isus Hristos, în timp ce fiul lui Dumnezeu, este, de asemenea Dumnezeu Însuşi. Dar Isus Hristos a fost, de asemenea, fiul Mariei, o femeie umană, şi Isus Hristos a fost, de asemenea, un om uman.

Isus Hristos a fost pe jumătate om şi jumătate punct de vedere fizic-Dumnezeu punct de vedere fizic? Dumnezeu Tatăl este duh, şi Duhul Sfânt, este duh.

"Dumnezeu [este] un Duh: şi cine se închină Lui, trebuie să se închine [l] în duh şi în adevăr." Ioan 4:24

Luke 24:39 "Iată mâinile şi picioarele Mele, că Eu sunt: ​​pipăiţi-Mă şi vedeţi, căci un duh nu are carne şi oase, cum vedeţi că am Eu." Luca 24:39

Aşa cum Dumnezeu Tatăl este un spirit, El nu are un corp făcut din carne şi oase, prin care Isus a putut fi semi-Dumnezeu în trupul Său fizic. De fapt, Isus Hristos este "chipul Dumnezeului nevăzut" (Coloseni 1:15). Şi aşa se poate argumenta Isus Hristos este singura persoană a lui Dumnezeu cu un corp fizic.

Dar este clar că Isus a luat de la fel de mult ca orice om în carne şi oase:

Heb 2:14 "Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, el însuşi, de asemenea, luat de asemenea parte din acelaşi, că, prin moarte, să-l distrugă pe care a avut puterea morţii, adică pe diavolul" Evrei 2:14

Acest lucru înseamnă că Isus a avut un organism care a fost pe deplin carne de om, şi sânge la fel de mult ca orice om umană normală. Iar Biblia spune că Isus Hristos a venit în trup (2 Ioan 1:7) şi a fost un om (1 Timotei 2:5).

Isus Hristos a fost un om spiritual, sau a fost El spiritual Dumnezeu? S-ar părea că spiritual Isus Hristos a fost Dumnezeu. Şi nici nu poate fi Iisus considerate a fi pe jumătate Dumnezeu spiritual şi jumătate-om spiritual, deoarece acest lucru l-ar face a fi mai mică de Dumnezeu pe deplin spiritual. Isus Hristos este Dumnezeu, şi a venit de sus, etern existente, crearea tuturor lucrurilor (Ioan 8:23, 8:58, Ioan 1). Iar Biblia ne învaţă că în El locuieşte toată plinătatea Dumnezeirii, dar corporale:

Col 2:9 "Căci în El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii corporale." Col 2:9

De fapt, crezând că Isus Hristos a fost atât pe deplin Dumnezeu şi pe deplin om, de asemenea, numit "unire ipostatică", este o doctrina creştină esenţială, de bază la credinta crestina. Dar este important să înţelegem că Isus Hristos a avut un trup pe deplin uman, ca orice alt om. Dar Isus a fost, de asemenea, pe deplin Dumnezeu, astfel încât să poată fi înţeles că acest lucru a fost, în sens spiritual, şi că, spiritual Isus a fost pe deplin Dumnezeu. Isus nu a fost la fel ca oricare alt om atunci cand a venit la duhul Lui, sau half-man/half-God spiritual, ci mai degrabă duhul Lui a fost aceea a lui Dumnezeu.

Acest lucru indică faptul că spiritul lui Isus a fost numai de la Dumnezeu Tatăl, în ceea ce priveşte reproducerea şi concepţia virgine de către Duhul Sfânt. Acest lucru este interesant ca Biblia spune că Isus Hristos este singurul Fiu al lui Dumnezeu, şi a fost "născut" de Dumnezeu.

"Oricine crede că Isus este Cristos este născut din Dumnezeu: şi fiecare unul care-L iubeste, care a născut, iubeşte-l, de asemenea, că este născut din El." 1 Ioan 5:1

Dar acelaşi cuvânt pentru "născut" este folosit de mai multe ori cu privire la bărbaţi şi de copiii lor.

Matt 01:02 "Avraam a născut pe Isaac; şi Isaac a născut pe Iacov; şi Iacov a născut pe Iuda şi fraţii săi"

De fapt, Vechiul Testament este plin de exemple în care părinţii zămislesc copiii lor, dar nu există cazuri de mame naşterea copiilor lor. Biblia, prin urmare, făcută la literal faţă-valoare, ne învaţă că copiii sunt născut numai de către părinţii lor. În cazul lui Isus, spiritual, El a fost pe deplin Dumnezeu, şi Fiu al lui Dumnezeu Tatăl prin Duhul Sfânt. El nu a avut un spirit jumătate om, şi aşa se pare spiritul lui nu a fost un amestec 50/50 al lui Dumnezeu Tatăl şi spiritul uman Maria, mama Lui lui. Mai degrabă, Isus ca fiu al lui Dumnezeu a fost Dumnezeu, şi de acelaşi spirit ca Dumnezeu Tatăl.

Ce ne învaţă Biblia de fapt despre latura spirituală a reproducerii umane?

Să ne întoarcem la început, când Dumnezeu a făcut primul Adam,

(Gen 2:7) "Şi Domnul Dumnezeu a făcut pe om [a] ţărâna pământului, ia suflat în nări suflare de viaţă, şi omul sa făcut astfel un suflet viu." (Gen 2:7)

Odată ce corpul lui Adam a primit "suflarea de viaţă", apoi a devenit un suflet viu. Deci, aparent un organism, care are apoi "suflarea de viaţă", a adăugat la aceasta, rezultate într-un suflet viu nou. Cuvântul aici pentru "suflet" este clarificat în Noul Testament,

1 Corinteni 15:45 "Şi aşa este scris, primul om Adam a fost făcut un suflet viu; ultimul Adam a fost făcut un duh accelerare."

Cuvântul aici pentru "suflet" este "psihicul" şi înseamnă "viaţă" şi "suflet". De asemenea, este utilizat în: Matt 10:28 "Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul:., Ci mai degrabă se tem de El, care este capabil să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă" Dar există o alt cuvânt care este folosit în 1 Corinteni 15, pentru "spirit", şi că este "pneuma".

Aceasta este "respira de viaţă" în Gen 2:07, care este "spiritul" care dă viaţă.

"Duhul lui Dumnezeu ma făcut, şi suflarea Celui Atotputernic are mi-a dat viata." Iov 33:4

"În tot acest timp respiratia mea [este] în mine, şi spiritul (ruach) lui Dumnezeu [este] în nările mele" Job 27:3

"Şi Domnul a zis:, Duhul Meu (ruach) nu se întotdeauna ne străduim cu omul, pentru că el, de asemenea, [este] trup:. Încă zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani" Gen 06:03

Spiritul de viata la om a fost dat de Dumnezeu lui Adam în Gen 2:07, şi este spiritul omului. Fără Dumnezeu lupta cu spiritul omului, el nu mai are viaţă, dar omul moare. Dar, atâta timp cât Dumnezeu se străduieşte cu spiritul omului, omul trăieşte. Este suficient faptul că un om este viu este legat de el având în duh, "suflarea de viaţă" a da viaţă, după cum Dumnezeu a suflat în Adam. Iov spune ca suflarea Celui Atotputernic ia dat viaţă, dar încă timp numai atunci când Dumnezeu este înregistrat să aibă suflat viaţă în orice om este atunci când Dumnezeu la făcut pe Adam. Biblia înregistrează numai lui Dumnezeu că a făcut acest moment, cu Adam. Cu toate acestea, Iov indică el are, de asemenea, suflarea Celui Atotputernic. Ca atare, aceasta ar avea sens că într-un fel "suflarea de viaţă" este moştenit, şi a trecut în jos, prin reproducere, şi a făcut treci jos de la Adam, prin copiii lui, tot drumul de a locurilor de muncă. Cum ar putea "suflarea de viaţă" sau a rachiului de stabilire a trece prin reproducere? Biblia spune că ceea ce cauzeaza viaţă, dându-şi viaţa pentru a organismului, este în sânge,

"Pentru viaţa trupului [este] în sânge: şi l-am dat de pe altar pentru a face o ispăşire pentru sufletele voastre:. Pentru el [este] sângele [care] îşi face o ispăşire pentru suflet" Lev 17:11

Şi noi ştim că ceea ce determină viaţa este "suflarea de viaţă" sau "spirit". Şi astfel "spiritul" sau "suflarea de viaţă" trebuie să fie în sânge. Ca atare, există o legătură pe care Biblia o face între "suflarea de viaţă" sau "spirit" şi sânge a corpului fizic. Se înţelege că un copil este formata dintr-o contribuţie corporale de la ambii părinţi în procesul de reproducere. Poate că "suflarea de viaţă" este legată de contribuţia tatălui în reproducere.

Dumnezeu specifică faptul că oamenii reproduce prin multiplicare, zicând: "Creşteţi şi înmulţiţi" (Gen 1:28).

Ce este de multiplicare? Dumnezeu a demonstrat efectiv de multiplicare pentru noi, de modul în care Dumnezeu a făcut pe Eva dintr-o bucata mica, o coastă, luate de la Adam. (Coaste însuşi conţine sânge în măduva, şi durata de viaţă a corpului este în sânge.)

"Şi Domnul Dumnezeu a cauzat un somn adânc să cadă asupra lui Adam, şi omul a adormit: şi el a luat una din coastele lui, şi a închis carnea la locul ei, şi coasta, pe care Domnul Dumnezeu o luase din om, a făcut o femeie, şi a adus-o până la om "Gen 2:21-22.

Dumnezeu nu este înregistrată de a avea respirat spirit, suflare de viaţă, în Eva pentru ca ei să devină un suflet viu. Şi nici nu este Dumnezeu înregistrate au repetat acest proces cu Cain, Abel, Seth, sau oricare dintre copiii lor. Dumnezeu a suflat duh de viaţă în Adam, care a devenit un suflet viu, şi Dumnezeu este inregistrata a fi făcut acest lucru doar o singură dată, cu Adam. Apoi Adam a avut un spirit şi un suflet şi a fost viu. Evident, Eva şi copiii lui Adam erau în viaţă şi a avut suflete vii, de asemenea, chiar dacă nici o înregistrare în care se face din Dumnezeu, având în a suflat suflare de viaţă în ele. Cu toate acestea, Iov afirmă că suflarea Celui Atotputernic ia dat viaţă. Toate acestea indică faptul că Dumnezeu a pus suflare de viaţă, un spirit, în Adam, şi, întrucâtva, acest spirit a fost înmulţită la toţi ceilalţi oameni de la Adam. Fie prin coasta lui Adam, în cazul de Eva, sau prin reproducerea cu copiii lor, pe care Biblia o numeşte "multiplicare", se pare că toţi oamenii au fost transmise suflare de viaţă de la Adam.

Deci, este logic ca atunci cand Dumnezeu a creat pe Eva, El nu numai multiplicate corpul ei din trupul lui Adam, dar, de asemenea, că Dumnezeu a înmulţit spiritul ei de la spiritul lui Adam. Ca o sămânţă care creste. Şi apoi ea a devenit un suflet viu individuale, precum şi, ca ea a avut un corp şi spirit (suflarea de viaţă), care se află în sânge. Şi asta a fost tot prin procesul de "multiplicare".

Ca atare, Eva a fost multiplicat de la Adam, în trup şi în spirit, şi apoi se a devenit un suflet viu. Dumnezeu a făcut acest lucru cu Eva Sine, ci din acel punct de pe acelaşi lucru s-ar produce cu Adam şi Eva înmulţirea să aibă copii, prin procesul natural Dumnezeu a pus în loc. Acest lucru înseamnă că, în timpul reproducerii, noul spirit, suflare de viaţă, că fiecare copil are, este multiplicat si crescut dintr-o sămânţă mică de spiritul sau "suflarea de viaţă" din generaţia anterioară.

Aceasta nu neagă că această Dumnezeu face fiecare persoană în uter (Is 44:2,24), dar ideea este că materialele de construcţie, o sămânţă, sunt deja în vigoare pentru Dumnezeu, pentru a construi de la, nu doar în ceea ce priveşte multiplicarea unei nou organism, ci la multiplicarea un spirit nou, de asemenea. Toţi copiii sunt multiplicate de la ceea ce există deja în tatăl sau mama.

Că trup si suflet (minte, emotii, va) ale mamei sunt trăsături moştenite de un copil este evident, copiii arata ca mamele lor, au trasaturi psihologice ca mamele lor, inteligenţa de mama lor, etc Şi astfel ştim că atât trup si suflet de mamă contribuie la trup si suflet (minte / va / emotiile) al copilului. Atât mama şi sufletul tatălui şi a corpului contribuie la procesul de multiplicare pentru a forma un copil, iar acest lucru este evident pe masura ce copilul pare ca ambii părinţi. Fiecare contribuie cu un număr egal de cromozomi, pentru a combina în concepţie, pentru corpul fizic, şi acelaşi tip de lucru ar avea sens a sufletului (mintea / va / emotii), precum şi.

Dar este această 50/50 cazul cu spiritul copilului, suflare de viaţă, care dă, de fapt, viaţa copilului şi îl face pe copil să devină un suflet viu? Dacă totul în procesul de reproducere este un 50/50 între mama şi tatăl, atunci de ce spune Biblia universal tatăl a născut copiii? Mulţi oameni presupun că spiritul unui copil se depune de către Dumnezeu, la momentul conceptiei, asemeni lui Dumnezeu ajunge în jos din cer, adăugând o nouă în spiritul individual al copilului. Dar Dumnezeu spune că vom reproduce prin "multiplicare", nu, plus. În cazul în care spiritul unui copil a fost adăugată de Dumnezeu, sau a fost 50/50 de la mama şi tatăl, împreună cu corpul copilului sau sufletul fiind 50/50 de la mama şi tatăl, apoi s-ar părea contra-intuitiv că Biblia întotdeauna vorbeşte despre bărbaţi naşterea copiilor. Într-adevăr, astfel cum numai corpul mamei creste corpul copilului în timpul sarcinii, ar face mai mult sens pentru ca ea să fie spus că dau naştere la copii, toate lucrurile fiind egale. Cu toate acestea, ea este întotdeauna tatăl care naşte copilul, şi Dumnezeu Tatăl, care a născut pe Isus Hristos. Deoarece spiritul copilului, suflare de viaţă, este ceea ce face copilul să fie viu şi un suflet viu, atunci acest lucru este esenţial pentru copil a fi viu. În cazul în care doar tatăl au fost de a contribui spiritul da viata copilului, acest lucru ar putea explica de ce un copil este născut doar de tatăl lor. Şi acest ingredient esenţial pentru un copil de trai ar echilibra, de asemenea, cu contribuţia mamei în timpul sarcinii mai mare. Numai mama poate trece prin sarcinii, probabil în acelaşi fel numai tatăl poate da duhul, suflarea de viaţă, şi aceasta este ceea ce înseamnă că tatăl naşte copilul.

Există mai mult în Biblie care pare să verifice această idee "Pentru omul nu este din femeie, ci femeia este din bărbat;. Căci, după cum femeia este din barbat, in acest mod, de asemenea, omul este prin femeie, ci toate la un loc de la Dumnezeu "1 Corinteni 11:8,12.

Biblia spune că copiii au venit prin Eva, la fel ca în "trece prin". Cuvântul aici "dia" înseamnă "o mişcare prin intermediul". Distincţia este în mod clar face că în timp ce Eva a venit "din" Adam, că fiii ei "au trecut prin" ei. Şi astfel, de asemenea, în timp ce fiii si fiicele vin "din" părinţii lor, toţi copiii au venit ", prin" mama lor, nu "din" ei. Ea nu poate fi naşterii fizice care se vorbeşte de aici, în mod evident ca bebelusii ies din mamele lor. Ea nu putea fi multiplicarea de organism, care se face referire la aici, după cum ştim organismul copilului se înmulţeşte de la ambii părinţi în mod egal. Mai degrabă, această diferenţă trebuie să declarat trimitere la multiplicarea spirituale. Aplicarea acestui Evei, acest lucru înseamnă copiii ei au venit prin intermediul ei, ci numai "din" Adam. Acesta trebuie să fie spiritul care se face referire aici, suflare de viaţă, un ingredient esenţial, care atunci când este adăugată la organismul face un copil pentru a deveni un suflet viu nou.

Aceasta este orientativă ca spiritul unui copil (masculin sau feminin) provine numai de la tatăl unui copil, şi se înmulţeşte de la el singur. Dar, pe de altă parte, corpul şi sufletul unui copil au trasaturi clar de atât a părinţilor copilului. Dacă naşterea înseamnă a da viaţă, şi spiritul este suflare de viaţă, atunci este logic că spiritul va veni numai de la tatăl copilului, pentru că Biblia spune că taţii copiilor singuri zămisli. Şi în schema mai mare a lucrurilor, în cazul în care tatăl a fost doar sursa de multiplicare pentru spiritul unui copil, aceasta ar echilibra contribuţie mai mare a mamei în "multiplicare" ale corpului copilului în timpul sarcinii.

Există mai mult în Biblie pentru a confirma această idee. În conformitate cu aceasta, Biblia confirmă faptul că a fost cu Adam singur (nu Eva), care au trecut de starea păcătoasă / moarte spirituală a întregii umanităţi.

"De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toţi au păcătuit-pentru până la păcat Legea a fost în lume, dar păcatul nu este imputat când nu există lege. Cu toate acestea, moartea a domnit de la Adam până la Moise, chiar peste cei care nu au păcătuit în asemănarea infracţiunii de Adam, care este un tip de El, care avea să vină. Dar darul fără plată nu este ca călcare de lege. Căci dacă prin greşeala unuia singur mulţi au murit, a făcut mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul de har al omului unul, Iisus Hristos, se revarsă peste multe. Darul nu este ca cel care a venit prin cel care a păcătuit, căci pe de o parte, hotărârea a apărut dintr-o transgresiune care rezultă din condamnare, dar pe de altă parte, darul gratuit a rezultat din mai multe greşeli duce la justificare. Căci dacă prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, mult mai mult cei care primesc abundenţa harului şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, Isus Hristos. Deci, atunci, ca printr-o transgresiune a rezultat condamnarea la toţi oamenii, chiar si asa printr-un act de dreptate au rezultat justificare a vieţii pentru toţi oamenii. Pentru că aşa cum prin neascultarea unui singur om de mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa prin ascultarea One mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi. Legea a venit în păcat, astfel încât ar creşte, dar în cazul în care sa înmulţit păcatul, acolo harul sa înmulţit tot mai mult, astfel că, după cum păcatul a domnit în moarte, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, la viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru "Rom 5. :12-21 NASB

"Căci prin om a venit moartea, prin om a venit şi învierea morţilor. Pentru că aşa cum în Adam toţi mor, tot aşa în Hristos toţi vor învia. Şi aşa este scris, primul om Adam a fost făcut un suflet viu; ultimul Adam a fost făcut un duh accelerare "1 Cor 15:21-22, 45.

Se pare că schimbările spirituale care a avut loc atunci când Adam a mâncat din pom, când s-au deschis ochii, şi spiritul lui a devenit într-o stare mort / păcat, a trecut de la el singur pentru toată omenirea. Biblia face clar faptul că această stare spirituală a venit de la Adam singur, şi nu de la Eva. Acest lucru ar face cea mai sens în cazul în care toţi copiii lui s-au înmulţit exclusiv din spiritul său. Se pare că după ce-l mânca din pom, spiritul său câştigat aceste calităţi ale unui stat mort / păcătoasă, şi toate spiritele înmulţit de la versiunea originală său va moşteni această calitate, precum şi. Aceste pasaje paralele Adam şi Isus foarte strâns. Este adevărat că, prin Isus Hristos, singulară, toţi creştinii să devină spiritual născut din nou la viaţă. Acest meciuri cel mai strâns cu conceptul că prin Adam, singulară, toţi oamenii s-au născut spiritual la moarte. În acelaşi mod în care numai în Adam toţi mor spiritual, toate sunt făcute în viaţă spiritual prin Iisus Hristos singur, printr-o naştere din nou prin Duhul Sfânt.

Şi astfel există mai multe puncte concludente că Biblia pare să facă cu privire la modul in care oamenii se reproduc prin multiplicare, care se alinieze cu ceea ce este cunoscut sub numele lui Isus Hristos. Dacă multiplicare uman a fost creat de Dumnezeu, astfel încât spiritul mamei nu se înmulţeşte pentru copil în orice parte, atunci acest lucru ar permite ca Isus Hristos să fi fost pe deplin Dumnezeu spiritual, duhul Lui Fiu fiind exclusiv de către Dumnezeu Tatăl. Unele învăţături par să susţină că modul în care Isus a fost pe deplin Dumnezeu şi pe deplin om este un mister. Dar această învăţătură aici, ar permite ca Isus Hristos să fi fost pe deplin Dumnezeu spiritual, fără a avea ceva sa întâmplat în reproducere, care au încălcat modul în care Dumnezeu înfiinţat de multiplicare umane la locul de muncă, la început. Această învăţătură face ca natura pe deplin Dumnezeu spiritual al lui Isus Hristos să fie complet în concordanţă cu procesul de reproducere prin multiplicare care Dumnezeu înfiinţat iniţial.

Dacă toţi oamenii primesc spiritul lor ca înmulţit numai din spiritul tatălui lor, apoi pe Isus Hristos ca fiind pe deplin Dumnezeu ar lucra fara incoerenţă. Dar dacă spiritul mamei a fost, de asemenea, multiplicat în asociere să crească spiritul de copil, atunci acest lucru ar putea fi susţinut că au fost în contradicţie cu Isus, fiind pe deplin Dumnezeu spiritual. El nu a fost pe jumătate om spiritual, dar pe deplin Dumnezeu spiritual. Isus cu siguranţă nu a fost pe jumătate om şi jumătate spiritual-Dumnezeu spiritual, cu o contribuţie de la mama sa, Maria, care afectează său spiritual deplin lui Dumnezeu-Ness, ci mai degrabă Isus Hristos a fost pe deplin Dumnezeu. Acest lucru se aliniază cu spiritul copilului care provin exclusiv din spiritul tatalui.

În acelaşi timp, Iisus a fost pe deplin om în trupul Său, primind atât de la mama lui ... şi în mod paradoxal, de la Sine ... ca El este chipul lui Dumnezeu invizibil.

"Cine este imaginea Dumnezeului invizibil, întâiul născut din toată creaţia" (Col 1:15).

Contribuţia 50/50 de trupul lui Isus de la Dumnezeu Tatăl şi de la Maria, pot fi înţelese doar în faptul că Isus Hristos este veşnică, şi întotdeauna a fost aşa ... Sa paternă model corporale a venit de la Sine. Acest lucru nu se înţelege în faptul că Isus a fost tatăl său, cum că ar contrazice faptul că Dumnezeu este Tatăl Său, şi eu nu sunt precizează altfel, nici nu estomparea liniilor de persoane a Dumnezeirii sau a Sfintei Treimi. Dar ceea ce vreau să spun este găsit în adevăr Isus a vorbit,

"Înainte de Avraam, sunt Eu", în care Isus Hristos veşnic întotdeauna a fost, este, şi va fi Dumnezeu, şi aici El a făcut înainte de timp în sine, un paradox care este rezolvată numai prin Isus Hristos pe vecie existente. Col 1:15, de asemenea, înseamnă că toţi au fost făcute în chipul lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă că toţi s-au făcut în imaginea lui Isus Hristos, de la început. El a fost mereu.

Organismul unui copil vine de la, este multiplicat la, atât mama, cât şi tatăl, aşa cum se vede în Adam şi Eva. Iar corpul este crescut doar de mama in timpul sarcinii. Dar, în acelaşi timp spiritul, suflare de viaţă, a copilului se înmulţeşte numai din spiritul de tatăl copilului. Acest lucru pare să fie definiţia de "naşterea". Şi spiritul de copil, prin urmare, moşteneşte calităţile de spiritul tatălui, cum ar fi exemplul de natură spirituală păcătoasă şi moarte trecerea de la Adam tuturor copiilor săi.

Şi aşa se pare că Biblia ne învaţă că, în multiplicarea corpul copilului va fi pe jumătate de la mamă şi jumătate de la tată, dar că spiritul copilului va veni numai de la tatăl copilului, care dă suflare de viaţă, ceea ce face copilul să devină un suflet viu nou.

Înţelegerea acest lucru să fie cazul, există un cont în Biblie, care iese în evidenţă, în ceea ce priveşte cazul în care demonii au venit de la. Ea iese în evidenţă pentru că această înţelegere multiplicare despre om, acest cont necesită unele implicaţii ciudat.

Revenind la primul val de îngeri care se încadrează, "fii ai lui Dumnezeu", de tip mesager-îngerii care semăna cu bărbaţi:

"Şi sa întâmplat, atunci când oamenii au început să se înmulţească pe faţa pământului, şi s-au născut fiice-le, că fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor ei [erau] corecte, şi-au luat neveste din toate care au ales. Iar Domnul a zis:, Duhul Meu nu va strădui întotdeauna cu omul, pentru că el, de asemenea, [este] trup: încă zilele lui vor fi de o sută şi douăzeci de ani. Au fost uriaşi pe pământ în acele zile, şi, de asemenea, după faptul că, atunci când fiii lui Dumnezeu a venit în până la fiicele oamenilor, şi ei goale [copiii] pentru a le, la fel [a devenit] vitejii care [erau] de vechi , oameni de renume. "Gen 6:1-4

Aici, "fiii lui Dumnezeu" a avut copii cu femeile umane. Bazat pe ceea ce ne-am acoperit, acest lucru are unele implicatii interesante. Aceste "fiii lui Dumnezeu" au fost de tip mesager de îngeri, care universal sunt descrise pentru a arata ca barbatii umane. Aparent, ei au fost capabili de a reproduce, de a avea o formă trupească de bărbaţi umane. Un alt lucru ce ştim despre îngeri este că acestea sunt spirite nemuritoare. Copiii lor sunt descrise au fost viteji, şi uriaşi (Nephilim în ebraică). Ele sunt descrise ca oameni, şi aşa s-au uitat uman, dar au fost uriaşi. Ce s-ar întâmpla dacă un inger uman cu aspect sex masculin au avut copii cu o femeie umană? Dacă acest lucru a fost cazul, atunci rezultatul aşa cum este descris aici au fost bărbaţi gigant.

Înţelegerea a ceea ce ne-am acoperit cu privire la multiplicare, aceasta ar avea sens faptul că spiritul în aceşti pui s-ar fi venit numai de la părinţii lor, aceşti îngeri păcătoase. Dar îngerii sunt spirite nemuritoare. Utilizarea lui Adam ca un exemplu de trăsături inerente spirituale trece exclusiv de la tată la copil, ar fi logic că descendenţii acestor îngeri ar fi, de asemenea, spirite nemuritoare, şi-au înger de tip distilate, rachiuri, provenind exclusiv de la părinţii lor, care erau îngeri.

Pe de altă parte, trupurile lor au fost o combinaţie de la mamele lor umane, şi a omului cu aspect taţii înger. Se pare că aceşti îngeri mesager care arata ca barbatii umane s-au corpuri spirituale, dar atunci când ia o formă fizică trupurile lor au avut ADN-ul şi cromozomi, care au fost aproape identic cu cel al oamenilor. În conformitate cu ştiinţă a geneticii, ADN-ul şi cromozomi redus la jumătate în contribuţiile de 2 parinti, trebuie să corespundă cât mai bine pentru a putea combina împreună. Deci, indiferent de ADN-ul şi cromozomi aceste îngerii căzuţi au contribuit ar fi trebuit să fi fost destul de mult identic cu cel al unui om uman, ceea ce face o mulţime de sens ca ADN-ul uman este tiparul folosit pentru a face un formular pentru a fi in interiorul corpului uman, si in afara. ADN-ul şi funcţia de informare cromozomiale, ca un model pentru organism. Diferenţe minore pot face schimbări uriaşe, care face 2 creaturi incapabile de a avea urmasi. De exemplu, ADN-ul unui cimpanzeu este estimat a fi de aproximativ 95% similar cu cel al unui om, şi cimpanzeii au 24 perechi de cromozomi, în timp ce oamenii au 23. Diferenţele sunt doar o chestiune de 1 cromozomiale în număr şi 5% din ADN-ul. Cu toate acestea, organismele de oameni şi cimpanzei sunt încă extrem de diferite, şi sunt incapabili de amestecul. Şi astfel cunoştinţelor ştiinţifice indică faptul că numărul de perechi de cromozomi acestor ingeri umane cu aspect de sex masculin a fost, probabil, de asemenea, 23, precum şi faptul că ADN-ul lor a fost probabil de 99,9% sau mai mult similar cu oameni care trăiesc în acel moment. De fapt, în Geneza în povestea lui Avraam, Biblia numeşte mesagerul îngerii care semăna cu bărbaţi, şi a mâncat ca si barbatii, "oameni", într-un singur verset, şi acelaşi "îngerii" într-un alt verset. Se pare că în timp ce îngerii mesager sunt intr-o forma fizica corpului, acestea pot fi, uneori, ca "oameni" în trupurile lor, chiar până la un nivel de ADN şi cromozomiale. (Geneza 18:22, 19:1)

Organismul uman este muritor, şi moare, în timp ce spiritul uman doarme în moarte. Ar fi aceşti pui au corporale nemurire? Dumnezeu pare să vorbească direct la aceşti îngeri şi nevestele lor umane, şi le spune,

"Duhul Meu nu va strădui întotdeauna cu omul, pentru că el, de asemenea, [este] trup: încă zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani" Şi astfel, Biblia ne arată că aceşti pui gigant nu a primit nemurirea fizice în corpurile lor, dar. mai degrabă ca trupurile lor ar fi muritor. Nu numai asta, dar faptul că aceşti copii ar putea trăi numai până la vârsta de 120. Aceasta a fost o scădere drastică a duratei de viaţă, cât mai mulţi oameni au fost înregistrate să fie de viaţă de aproximativ 850 de ani în medie. Versetul de la pronuntare a lui Dumnezeu a scurtat-se întinde pe viaţă este plasat între versetul descriu aceste îngeri ia nevestele, şi versetul spune copiilor lor gigant. Ca atare, se pare clar că Dumnezeu vorbea în primul rând la aceste părinţii despre copiii lor. Dar, de asemenea, a avut un sens secundar profetic.

Gigant (Nefilimii) copiii par a fi moştenit o serie de anomalii de la părinţii lor înger, trăsături noi şi specific fizic. Prima trăsătură a fost o scurtat durata de viata de doar 120 de ani, iar al doilea a fost gigantism în corpurile lor. Gigantismul este cauzat de o tumoare pe creier pituitare, in om astăzi, în esenţă, aceasta este cauzată de cancer. Se pare evident că moştenirea genetică fizice de la părinţii lor înger uman cu aspect a fost defectuoasă şi imperfectă. Cu toate acestea, ei au fost corporale omului, astfel cum acestea sunt numite "oameni".

Desigur, declaraţie a lui Dumnezeu este, de obicei luate pentru a fi aplicat la toate omenirii ca o profeţie, ca după acest moment, sa reţinut faptul că viaţa omului se întinde-scurtat la 120 de ani. Dar ceea ce pare să se fi întâmplat aici, conectarea puncte, este faptul că aceşti pui au fost primii de a trăi doar 120 de ani, iar apoi această răspândit în restul omenirii.

Cum ar putea fi acest caz? S-ar părea că aceşti giganţi (Nephilim), în esenţă, au avut organismele umane, chiar dacă genetica lor s-au deteriorat cu imperfectiuni, cauzatoare de cancer şi o scurtat durata de viata. Cu toate acestea, ele sunt numite "oameni" şi a avut corpuri umane. Isus Hristos este, probabil, singurul exemplu similare avem în Biblie: de cineva care a avut o mamă umană, şi non-umane tată. Deoarece Isus Hristos este singurul exemplu biblice avem de ceva similar, El este exemplul biblic trebuie să folosim. Isus Hristos a fost pe deplin Dumnezeu spiritual, dar trupul Lui a fost pe deplin om. Şi este, de asemenea, pare a fi acelaşi rezultat a fost cazul cu acesti giganti (Nephilim), care au fost îngeri căzuţi în spirit, dar au avut pe deplin corpul uman, chiar dacă acestea le conţin deteriorare genetice. Their fathers had angel spirits, and angel bodies, and their mothers had human spirits and human bodies. But they seemed to have the spirit of their fathers, but mortal bodies like their mothers. And this seems to be the same pattern as with Jesus, who had the same spirit as His Father God, but a human body like His mother Mary, and was a “ man “.

In having the spirits of their fathers (though not their bodies) it would stand to reason that these giants (Nephilim) had immortal spirits. If their physical mortal bodies died after 120 years, it stands to reason that their spirits would have still been immortal and continued living on, without a body. And in the Bible it is the demons who are evil spirits who seem to be looking for bodies to inhabit. And so the most likely origin of the demons in the Bible is that they are the immortal spirits of these dead giants (Nephilim). These are the demon spirits who now roam about, loosed from their dead bodies.

If these giant (Nephilim) offspring had human bodies, then it stands to reason that they also could reproduce with human women. In fact, they would have been a closer physical match with human women than their own fathers. And nothing in these verses indicates that these giants (Nephilim) were sterile. Rather they are called “mighty men of old, men of renown” and so they apparently were famous men, who may have had no problem getting wives. Without a voiced exception, “ men ”are generally able to reproduce.

If these giants (Nephilim) took wives and had children, the same pattern of spiritual inheritance should have also occurred. They would have had children with human bodies, but like their fathers, the spirits of the children would have also been like the fallen angels, and immortal. And so their children would have become demons as well, upon the death of their mortal bodies. There is every reason to think thought that these children could have been either male or female. This would mean that demons today could have at one time had male or female bodies.

This would also mean that a human man could have begat children with the daughter of a giant (Nephilim). If this were to have happened, the children of such a union would have had human spirits from their father, and also had human bodies. However, their bodies would have inherited the traits of genetic deterioration from their mother, leading to a shortened lifespan, cancer, and gigantism. And in this way, with continued intermixing, all of humanity could have come to have a shortened lifespan, and to be at risk for gigantism, and cancer which is the cause of gigantism. Gigantism seems to be a more recessive rare trait, whereas shortened lifespan seems to have been very dominant. This means human spirited people eventually could have had a maternal ancestor who was the daughter of a Nephilim, but themselves not be giants, even if they did have a shortened lifespan.


If this theory is correct on how spiritual heritage and physical heritage works, then seeing that we all live only 120 years today at most, and that people still have gigantism today, and many other sorts of cancers, it can pretty much be concluded that this intermixing is precisely what happened. And so such was the world before the flood.

It should also be noted that this all started taking place “when men began to multiply on the face of the earth, and daughters were born unto them” which would have been even as early as the daughters of Adam. “There were giants in the earth in those days; and also after that” means that there were giants (Nephilim) being born from as early as the time of Adam, all the way up into the days of Noah. This intermixing had a very long time to have a cumulative effect and to become widespread, as this is a span of at least 1650 years (Hebrew) to 2200 years (LXX) before God sent the worldwide Flood.

Why did God send the Flood? The Bible specifies in the very next verse that:

And GOD saw that the wickedness of man [was] great in the earth, and [that] every imagination of the thoughts of his heart [was] only evil continually. And it repented the LORD that he had made man on the earth, and it grieved him at his heart. And the LORD said, I will destroy man whom I have created from the face of the earth; both man, and beast, and the creeping thing, and the fowls of the air; for it repenteth me that I have made them. Gen 6:5-7

These giants (Nephilim) were called “men” in Gen 6:4. God was so grieved by the wickedness of men, which can refer to giants (Nephilim) as well, that God decided to destroy mankind. We know today that demons are evil spirits, and they oppress people with many negative things. They apparently were wicked back then also, back when they had their own mortal bodies, as were all men. It was because of the wickedness of all men, giant (Nephilim) or not (though they were included in this accounting), that God chose to destroy the world. It should be noted that the wickedness of all men was the reason for the Flood, and the stated reason was not the intermixing itself.

If intermixing happened as described above, it may have to do with why God spared Noah. This ties back to the prophecy of Eze 31, which describes a giant tree so tall, and with so many high branches, and boughs, that it outgrew everything else. These giants (Nephilim) are called “men” by the Bible, and so their children were all “men” also. Their bodies would have been human, and so God considered them human. But if you were to take a snapshot picture of the spirits of all the people who looked human living on the earth at that time, and look at it, what would you see? It could be that the vast majority of the population had immortal spirits originally begat of these angels who fathered the giants (Nephilim), while only a small minority of people had the mortal human spirits which were begat originally by Adam. Those with immortal spirits would not sleep in death, but would become what we know today as demons. Looking at the symbolism of Eze 31, it seems possible that humanity was spiritually being out-bred and becoming like an endangered species, though not out-bred physically. Physically there were many who had human bodies, everyone had a human body, but spiritually only a few had human spirits begotten originally from Adam.

“But Noah found favor in the eyes of the LORD. These [are] the generations of Noah: Noah was a just man [and] perfect in his generations , [and] Noah walked with God.” Gen 6:8-9

Noah had a perfect lineage tracing back to Adam, as is recorded in Genesis. Part of why Noah found favor in the eyes of the Lord was because he was a just man. But the other reason that Noah found favor with God was because his spirit was human, and traced back to Adam. One has to wonder just how much pure humanity was left in the world by the time of Noah. God did say that “all flesh” had corrupted His way, and there was violence cause of them.

“And God looked upon the earth, and, behold, it was corrupt; for all flesh had corrupted his way upon the earth. And God said unto Noah, The end of all flesh is come before me; for the earth is filled with violence through them; and, behold, I will destroy them with the earth… And, behold, I, even I, do bring a flood of waters upon the earth, to destroy all flesh, wherein [is] the breath of life, from under heaven; [and] every thing that [is] in the earth shall die.” Gen 6:12-13,17

And so God sent a worldwide Flood, which destroyed all people except for Noah and his family.

“Which sometime were disobedient, when once the longsuffering of God waited in the days of Noah, while the ark was a preparing, wherein few, that is, eight souls were saved by water” 1 Pet 3:20

We can know that Noah was “perfect in his generations” and therefore had a human spirit, seeing his lineage that traced back to Adam. Therefore, his three sons also had human spirits, and so all of humanity that was to follow after the flood would have human spirits also. But apparently while Noah was perfect in his generations, either his wife or daughter-in-laws were not perfect in their generations. The eight souls on the Ark were all human, including Noah's wife and daughters-in-law. Yet the fact that humanity dropped to having 120 year life-spans several generations after the flood, and gigantism showed up in their descendents, shows that not everyone on the Ark was “perfect in their generations”. Only Noah was specified to be.

Many people have thought that the change of shortened life-spans after the flood was due to atmospheric changes. But in fact one Christian creation scientist, Dr. Carl Wieland, has theorized that the loss of longevity could have been caused by genetics.

…“All positions which attempt to explain the 'lifespan drop' in environmental terms have another bit of data to explain, and that is the temporary persistence of longevity after the Flood. Noah was 600 at the time of the Flood, but lived another 350 years afterwards, in the post-flood atmosphere! Even in pre-Flood terms, Noah was already of moderately advanced age. One would presume that, if the post-Flood atmosphere/environment has such devastating effects on us now, then because Noah would have been instantly exposed to these same effects, it should have cut his life short much more rapidly. Actually, only Methuselah and Jared lived longer than Noah”…
“Even though the post-Flood decline is obvious, we see that eight generations after the Flood, people are still living more than twice as long as is common today. It would seem much easier to explain the situation if the change occurred within the makeup of humans, rather than external to them. If our longevity is genetically pre-programmed, then that can explain why Noah still lived for a considerable time after the Flood, regardless of any change in radiation or atmospheric pressure. In other words, he was fulfilling his genetic potential as far as lifespan was concerned (in the absence of accidental death or disease).”…
“I suggest that our ancestors simply possessed genes for greater longevity which caused this 'genetic limit' to human ages to be set at a higher level in the past”…
“If this suggestion has merit as the major (if not the sole) cause of greater pre-Flood ages, then the obvious question is how some of these longevity genes were lost. The human population went through a severe genetic bottleneck at the time of the Flood—only eight individuals. The phenomenon of 'genetic drift' is well-known to be able to account for 'random' selectively neutral changes in gene frequencies (including the loss or 'extinction' of genes from a population) which may be quite rapid. Also, loss of genes is far more likely in a small population.”…
“This brief essay is meant solely as a stimulus to further thought, not as a precise model of events. However, it would seem that an explanation along these lines would be feasible, especially if several genes contributed to such longevity. For this scenario to work Noah's sons and their wives would have to have significant heterozygosity at the relevant gene loci. That this could well have been so is suggested by the age of Shem at death -600, considerably less than that of his father. 'Short-lived' alleles of the relevant genes may always have been present, which would mean that in the pre-Flood world, there would have always been some individuals (homozygous for such alleles) living drastically less than the ages recorded for the patriarchs.”…

Dr. Carl Wieland,

creation.com/decreased-lifespans-have-we-been-looking-in-the-right-place

The idea is that before the flood there were people with genes for longevity, and those with genes for a shorter lifespan. The small population size which survived the flood could have resulted in the gene for longevity being lost, and the gene for a shorter lifespan coming to exclusively dominate the gene pool. If in fact the giants (Nephilim) and their descendents had genes for 120-year life-spans, and these genes were carried on the ark by one of the human women, this would line up perfectly. Noah “was perfect in his generations” and had a human spirit, as would all his descendents, and he had genes for longevity. But it is possible one of the women on the ark had genes for a shortened lifespan, because she, though human, was descended from a son of Adam and a daughter of the giants (Nephilim). And through such a bottleneck effect as proposed above, the shorter-lifespan genes came to dominate the population universally. This is in contrast to the rarer and more recessive genes that cause gigantism, which seem to have cropped up in only a minority of the population after the flood.

It is very important to note that because Noah had a human spirit, so did all of his sons Shem, Ham, and Japheth, and of their descendents. All the people after the flood were therefore human, having human spirits that would sleep in death, and human bodies, even if those bodies had genes that were corrupted by the messenger angel insurgence before the flood. All of the people living after the flood were human, even though eventually all people came to live no more than 120 years, and even though a minority of people after the flood developed gigantism.

However, if this entire theory about how spiritual/physical reproduction and lineage works through multiplication is incorrect, then what does the Bible teach?
Then the Bible simply describes these giants (Nephilim) as being “men”, and there is no Biblical argument to be made (that I have found) which explains what the demons are and where they came from. As such, in the absence of any such Biblical argument, the only thing to assume about the giants (Nephilim) is that they were “men” in every way. And then one would have to conclude that spiritually they were no different than any other human people, despite their angel fathers. One can only make the argument that the giants (Nephilim) became demons with Biblical backing and from Biblical argument if one accepts that the spirit of the child is multiplied from the parents, and at that, begat solely from the child's father.
But if one accepts that the spirit of the child is begat solely by the father of the child, then this also means that if the giants (Nephilim) had daughters (which the bodies of “men” can produce daughters) which a human man could have had a human-spirited child with. Even though such a daughter of a human father and Nephilim-daughter mother would have genetic corruption producing shortened lifespan and/or gigantism, that child would be human spiritually. And if such a female child was on the Ark, this could have led to shortened life-spans and gigantism in humanity after the flood.

One cannot pick and choose which parts of the ramifications of this theory to accept, without ignoring the simple logical implications of the theory. If the Bible teaches that we can know the giants (Nephilim) became demons, based on the spirit of the child coming from the father of the child, then by the same teaching it must be accepted that a human man could have human-spirited human children with a daughter of such giants (Nephilim).

Assuming this theory about multiplication and begetting is wrong then all I could say the Bible, God-breathed Holy Scripture, teaches is:

1. The giants (Nephilim) are called “men” and must be assumed to be have been human in every way, including their spirits, and as such (had they known Christ) would have been redeemable, and could have theoretically been saved by faith in Jesus Christ like any other human.

2. The Bible does not specify where the demons came from, these evil spirits who have no physical body and are not seen in a physical form, but seem to want to get in the bodies of people and animals. It is therefore a great mystery as to when God created the demons and where they came from.

Other teachings are out there which conclude that the demons came from the giants (Nephilim) but these teachings are based upon extra-biblical texts, and not the Bible. But the above 2 points are the only things that can be found in the Bible, or argued from the Bible, unless this theory about the spirit of the child being multiplied and begat by the spirit of the father, etc. is accepted as correct.

Some teachings out there include ideas that the giants after the flood were also Nephilim, and must have been caused by a second incursion of fallen angels interbreeding with human women, which I believe is incorrect. No such event is recorded in the Bible after the flood. God saw fit to record the first incursion of the “sons of God” in the Bible, so we would know what had happened, and so there is every reason to think that God would have told us about a second incursion also. The idea that God has hidden this knowledge makes God seem inconsistent, as He was forthright about telling us about the first incursion. There is no Biblical reason to think there was a second incursion of interbreeding of fallen angels with human women. The gigantism after the flood and the shortened life-spans both can be traced back to the first incursion which God is forthright about in His Word. It is also obvious that neither shortened life-span nor gigantism should be taken as proof positive that anyone living after the flood was a “Nephilim”, up to and including today. Humans have had gigantism since the flood, as is recorded in the Bible, and humans have had life-spans shortened to 120 years since the flood, as it recorded in the Bible.

Additionally Ezekiel 31, speaking of these Gen 6 events, and the imprisonment of these fallen angels who begat the giants (Nephilim) in the Abyss, says that:
To the end that none of all the trees by the waters exalt themselves for their height, neither shoot up their top among the thick boughs, neither their trees stand up in their height, all that drink water for they are all delivered unto death, to the nether parts of the earth, in the midst of the children of men, with them that go down to the pit. Thus saith the Lord GOD; In the day when he went down to the grave I caused a mourning: I covered the deep for him, and I restrained the floods thereof, and the great waters were stayed: and I caused Lebanon to mourn for him, and all the trees of the field fainted for him.””

Symbolically this passage, which we already covered in detail, tells that God sent these fallen angels of Gen 6 down to the prison of the Abyss at the time of the Flood. The stated purpose of imprisoning these sinful angels in the Abyss was “to the end that none of all” the trees (angels) would repeat these actions. The other “trees” who were angels mourned, and even fainted when God imprisoned these “sons of God” of Gen 6 in the Abyss. God specifies in this symbolic passage that He did this to the end that none of all the other angels would repeat the actions of Genesis 6. This was God's stated purpose for their imprisonment. As such what the Bible actually teaches is that no other fallen angels would repeat these actions, and this can be known as God's purpose will stand.

“I make known the end from the beginning, from ancient times, what is still to come. I say: My purpose will stand , and I will do all that I please.” Isa 46:10

“So shall My word be that goes forth from My mouth; It shall not return to Me void, But it shall accomplish what I please, And it shall prosper in the thing for which I sent it.” Isa 55:11

There may also be a second to the statement in Eze 31, which is in: “The LORD [is] good, a strong hold in the day of trouble; and he knoweth them that trust in him. But with an overrunning flood he will make an utter end of the place thereof, and darkness shall pursue his enemies. What do ye imagine against the LORD? He will make an utter end: affliction shall not rise up the second time.” Nah 1:7-9

The Bible seems to teach that God imprisoned the angels who begat children with women in Genesis for the specific purpose and reason that no other angels would repeat their actions. And so in the absence of any mention of these interbreeding events repeating after the Flood, and in the presence of God stating His purpose was for these events to not be repeated by any other angels, it seems clear that all the giants after the Flood were just giant humans. And there are still people afflicted with gigantism today, who are also human.

The lack of a second incursion of interbreeding after the flood, coupled with the fact that all flesh was destroyed in the worldwide Flood (save those on the Ark), indicates that if there was any relationship between the gigantism before the flood and gigantism after the flood, it must have come through those on the Ark. However, the 8 souls on the Ark were all human. Outlined here is a Biblical explanation of what happened, and how both shortened life-spans and gigantism still occurred after the flood, relating it to the Nephilim, while all the people on the Ark were still fully human. Barring this explanation, it would have to be concluded from the Bible that the gigantism of those before the flood and those after the flood is entirely coincidental.

We are now going to resume covering demons from the perspective that they have their origin in the giants (Nephilim) who existed only before the flood, who all died in the Flood (as “all flesh” was destroyed save the 8 human souls on the Ark), and that demons are the disembodied evil spirits of these giants (Nephilim). However, if you would like more information further confirming that the giants after the Flood were all humans having gigantism as people do today, and were not demon-Nephilim, please see the Appendix: No Nephilim Post-Flood .

After the flood of Noah demons were around, and seem to have been involved with people in many ways. One way they seem to have been involved with people was in idolatry.

“What am I saying then? That an idol is anything, or what is offered to idols is anything? Rather, that the things which the Gentiles sacrifice they sacrifice to demons and not to God, and I do not want you to have fellowship with demons. You cannot drink the cup of the Lord and the cup of demons; you cannot partake of the Lord's table and of the table of demons.” 1 Cor 10:19-21

Even as early as the time of Jacob in Genesis (1900s BC) it is recorded that Laban had idols (Gen 31). It seems that these idols were inspired by demons, and the worship of them must have involved interaction with demons. Many nations had idols and practiced idolatry, and demons seem to have been involved in all this, across the worldwide scope of many cultures. In the time of Moses (1400s BC) God forbade the making of idols in the Ten Commandments:

“Thou shalt not make unto thee any graven image, or any likeness [of any thing] that [is] in heaven above, or that [is] in the earth beneath, or that [is] in the water under the earth: Thou shalt not bow down thyself to them, nor serve them: for I the LORD thy God [am] a jealous God, visiting the iniquity of the fathers upon the children unto the third and fourth [generation] of them that hate me; And shewing mercy unto thousands of them that love me, and keep my commandments.” Ex 20:4-6

God also forbade the Israelites to be involved with various types of magic, familiar spirits, and necromancy.

“A man also or woman that hath a familiar spirit, or that is a wizard, shall surely be put to death: they shall stone them with stones: their blood [shall be] upon them.” Lev 20:27

According to the Strong's Concordance, the word here for “familiar spirit” means “ghost, spirit of a dead one, necromancy, one who evokes a dead one, one with a familiar spirit”. If one considers that demons are actually the spirits of the dead giants (Nephilim), then it makes a lot of sense that it is demons who are being referenced to here as the “ghost, spirit of a dead one”. And it is forbidden for God's people to “evoke the spirit of a dead one”, or to have anything to do with a demon, let alone to become familiar, gain familiarity, with one. The term here for “wizard” is “one who has a familiar spirit” and “necromancer”, again this is having a relationship with a demon.

“When thou art come into the land which the LORD thy God giveth thee, thou shalt not learn to do after the abominations of those nations. There shall not be found among you [any one] that maketh his son or his daughter to pass through the fire, [or] that useth divination, [or] an observer of times, or an enchanter, or a witch, Or a charmer, or a consulter with familiar spirits, or a wizard, or a necromancer . For all that do these things [are] an abomination unto the LORD: and because of these abominations the LORD thy God doth drive them out from before thee.” Deut 18:9-12

Some of these same terms are used again in Deut 18, forbidding the people to practice, or to consult with anyone who practiced, having a relationship with a demon. God calls this an abomination, and makes clear that those nations around at the time all did practice these things. As such we can know historically that demons were interacting with people all throughout the world in this time period, as familiar spirits in various magical practices.

In the time of Jesus many in Israel and the surrounding nations, had come to be demonized and a major part of Jesus' ministry was in casting demons out of those who were demonized, and thereby healing them.

“Jesus was driving out a demon that was mute. When the demon left, the man who had been mute spoke, and the crowd was amazed. But some of them said, “By Beelzebub, the prince of demons, he is driving out demons.” Others tested him by asking for a sign from heaven. Jesus knew their thoughts and said to them: “Any kingdom divided against itself will be ruined, and a house divided against itself will fall. If Satan is divided against himself, how can his kingdom stand? I say this because you claim that I drive out demons by Beelzebub. Now if I drive out demons by Beelzebub, by whom do your followers drive them out? So then, they will be your judges. But if I drive out demons by the finger of God, then the kingdom of God has come to you.” Luke 11:14-20

It stands to reason that demons had also been inflicting people in times prior to then, as there already were Jewish people who were driving out demons at the time, prior to Jesus doing so. Jesus also makes clear that Satan had power over the demons, and Jesus equates the “prince of demons” or “Beelzebub” to either be Satan, or be working for Satan. And so it becomes clear that the demons were working for Satan.

Further confirmation that demons were the disembodied spirits of the dead giants (Nephilim) is seen in that they seemed to be familiar with God having sent someone to the Abyss in punishment, in specific their angel fathers.

Luke 8:28-31 “When he saw Jesus, he cried out and fell at his feet, shouting at the top of his voice, “What do you want with me, Jesus, Son of the Most High God? I beg you, don't torture me!” (For Jesus had commanded the evil spirit to come out of the man. For oftentimes it had caught him: and he was kept bound with chains and in fetters; and he brake the bands, and was driven of the devil into the wilderness.) Jesus asked him, “What is your name?” “Legion,” he replied, because many demons had gone into him. And they begged him repeatedly not to order them to go into the Abyss.”

The term here for Abyss is the same word that is used in Revelation, the same place where the locusts are released from. And as we have covered, this is synonymous with the lowest part of the Earth mentioned in Ezekiel 31, and Tartaros the prison of the angels who sinned before the Flood. And so the demons are aware that their angel fathers or paternal ancestors are imprisoned in the Abyss, and fear being imprisoned there themselves.

It is also interesting to note that the demons knew that Jesus was the son of God. In many places the attitude of the demons towards Jesus seems to be one of fear, and they beg and entreat him to not torment them, asking if he is going to destroy them.

“Ah! What do you want with us, Jesus of Nazareth? Have you come to destroy us? I know who you are–the Holy One of God!” Luke 4:34

“And cried with a loud voice, and said, What have I to do with thee, Jesus, [thou] Son of the most high God? I entreat thee by God, that thou torment me not.” Mark 5:7

That they seemed to be seriously afraid is confirmed in:

“You believe that there is one God. You do well. Even the demons believe—and tremble in fear.” James 2:19

As part of his ministry, Jesus gave authority to His disciples to cast out demons.

“And when he had called unto [him] his twelve disciples, he gave them power [against] unclean spirits, to cast them out, and to heal all manner of sickness and all manner of disease.” Mat 10:1

And they went out, and preached that men should repent. And they cast out many demons, and anointed with oil many that were sick, and healed [them]. Mark 6:12-13

“And the seventy returned again with joy, saying, Lord, even the demons are subject unto us through thy name. And he said unto them, I beheld Satan as lightning fall from heaven. Behold, I give unto you power to tread on serpents and scorpions, and over all the power of the enemy: and nothing shall by any means hurt you. Notwithstanding in this rejoice not, that the spirits are subject unto you; but rather rejoice, because your names are written in heaven.” Luke 10:17-20

Jesus made clear that in the future His followers also would continue to cast out demons.

“And these signs shall follow them that believe; In my name shall they cast out devils; they shall speak with new tongues” Mark 16:17

And believers did just that, such as Paul who is recorded to have cast out a demon in Jesus' name in Acts.

“Now it happened, as we went to prayer, that a certain slave girl possessed with a spirit of fortune-telling met us, who brought her masters much profit by fortune-telling. This girl followed Paul and us, and cried out, saying, “These men are the servants of the Most High God, who proclaim to us the way of salvation.” And this she did for many days. But Paul, greatly annoyed, turned and said to the spirit, “I command you in the name of Jesus Christ to come out of her. ” And he came out that very hour.” Acts 16:16-18

Christians have been casting demons out in the name of Jesus Christ ever since that time, and still do today. Demons have been located here on earth since their beginning, and through the book of Revelation into the future there seems to be no change in this. They are on earth and demonize people. In the book of Revelation there is a place where demons seem to be mentioned in specific as playing an important role, working for Satan.

“And I saw three unclean spirits like frogs coming out of the mouth of the dragon, out of the mouth of the beast, and out of the mouth of the false prophet. For they are spirits of demons, performing signs, which go out to the kings of the earth and of the whole world, to gather them to the battle of that great day of God Almighty. (Behold, I am coming as a thief. Blessed is he who watches, and keeps his garments, lest he walk naked and they see his shame.) And they gathered them together to the place called in Hebrew, Armageddon.” Rev 16:13-14

These demons perform signs and gather the kings of the earth to the battle of Armageddon. However, they do this before Jesus Christ has actually returned. And so they are leading the kings to gather to battle Jesus before Jesus has returned. They seem to know Jesus is returning, but it is very questionable that the kings of the earth are aware of who it is they are gathering to fight against. It seems likely they would not realize it is Jesus who they are preparing to battle, but under a great deception, they would believe they are gathering to fight someone else.

The other interesting thing here is that the demons, who do not have bodies or look like anything, are said to look like frogs. The word here for “like” means “resembling” or “comparable to”. If these demons were to possess some actual frogs, then they would look like frogs. However, would the kings of the earth follow demon-possessed frogs to a battle, even if these frogs seemed to be performing signs? It seems doubtful. I have some further ideas on this, which you can read about in the Appendix , which ties this to the theory-of-evolution-based growing belief in “alien” life in outerspace.

After the millennial reign of Jesus Christ on earth, Satan is let out of the Abyss for a short time, and then thrown into the lake of fire, defeated forever. After this comes the Judgment.

“Then I saw a great white throne and Him who sat on it, from whose face the earth and the heaven fled away. And there was found no place for them. And I saw the dead, small and great, standing before God, and books were opened. And another book was opened, which is the Book of Life. And the dead were judged according to their works, by the things which were written in the books. The sea gave up the dead who were in it, and Death and Hades delivered up the dead who were in them. And they were judged, each one according to his works. Then Death and Hades were cast into the lake of fire. This is the second death. And anyone not found written in the Book of Life was cast into the lake of fire.” Rev 20:11-15

It seems that at the Judgment is when this prophecy will be fulfilled:

I have sworn by Myself; The word has gone out of My mouth in righteousness, And shall not return, That to Me every knee shall bow, Every tongue shall take an oath. Isa 45:23

For it is written: “As I live, says the LORD, Every knee shall bow to Me, And every tongue shall confess to God.” Rom 14:11

At the judgment both great and small, all the dead, are going to be judged. Demons seem to be referenced to as spirits of the dead in the Old Testament. And every knee will bow and every tongue will confess to God. As the demons were at one time called “men” and had knees and tongues, it stands to reason that they will also be at the Judgment to bow and confess and be judged. And if their names are not found in the Book of Life, they will be thrown into the lake of fire, which is the second death.